brat Urgent: atractia gravitationala in vid
Page 1 of 3 123 LastLast
Results 1 to 20 of 53

Thread: Urgent: atractia gravitationala in vid

  1. #1
    Registered User
    Join Date
    May 2001
    Location
    nowhere

    Question Urgent: atractia gravitationala in vid

    Am avut o disputa cu un coleg care spunea ca in vid o pana si un ciocan ar cadea deodata pe sol. Eu sunt de parere ca exista totusi o diferenta foarte mica, neglijabila. Eu am o parere, dar nu sunt prea bine documentat... Trebuie sa existe ceva la nivel de structura atomica etc., nu ma refer la g, ci la forte de atractie intre particule... Deci tot ce ar putea altera coincidenta momentului in care ating solul.

    (Desigur ca se presupune ca obiectele sunt in vid si nu este interactiune cu forte exterioare artificiale)

    Nu va sfiiti... Ma intereseaza sincer si repede...
    what's cooking here, guys !?

  2. #2
    Registered User TheBlueScreens's Avatar
    Join Date
    May 2001
    1. Forta de atractie gravitationala actioneaza ABSOLUT la fel, indiferent de mediu.
    2. Colegul tau are perfecta dreptate: pana si barosul ajung simultan pe sol in vid. Asupra lor actioneaza (in lipsa altor forte, cum ar fi frecarea cu aerul) numai forta gravitationala:

    Fie m1 masa penei, m2 masa barosului, M masa Pamantului, F1 forta de atractie intre pana si Pamant, F2 intre baros si Pamant, d distanta de la care le dai drumul. Atunci, in momentul in care le dai drumul:

    F1 = (K*m1*M)/d^2 si acceleratia imprimata penei: a1 = F1/m1 = (K*M)/d^2

    si

    F2 = (K*m2*M)/d^2 si acceleratia imprimata barosului: a2 = F2/m2 = (K*M)/d^2

    cu alte cuvinte, daca le dai drumul de la aceeasi inaltime, asupra lor va actiona numai acceleratia gravitationala (g=(K*M)/d^2), aceeasi pentru amandoua, deci se vor misca la fel, deci vor atinge simultan solul (d variaza, dar va fi intotdeauna la fel in cele 2 ecuatii, daca initial e aceeasi).
    Disclaimer:
    The author of this post blah, blah... Sau pe scurt: nu garantez ca nu spun tampenii...

  3. #3
    Registered User Panzer's Avatar
    Join Date
    May 2000
    Location
    Bucuresti
    bluescreens are dreptate, dar ca sa facem demonstratzia mai simpla, gindeshte-te la ce inseamna g (acceleratzia gravitatzionala). Cu alte cuvinte, oricarui corp, indiferent cit de greu ar fi, gravitatzia ii imprima o acceleratzie de 9,8.. m/s^2. Avind aceeashi acceleratzie (constanta de altfel) va avea la orice moment dat aceeashi viteza shi deci va fi parcurs aceeashi distantza in acelashi interval de timp. (distantza parcursa intr-un interval de timp depinde doar de vitezele initziale -egale- si acceleratzii -egale mereu- Daca nu ma insel d=v0*t + 1/2*a*t^2)
    Singura greseala a lui blue este ca diferentza reala se datoreaza nu frecarii cu aerul, ci fortzei arhimedice (exista shi in aer!)
    Assassin: fara link extern in semnatura.

  4. #4
    Registered User TheBlueScreens's Avatar
    Join Date
    May 2001
    Panzer: Cu tot respectul, dar am 2 observatii:

    1. Frecarea cu aerul era dat ca un exemplu de alta forta care ar putea sa actioneze asupra penei/barosului.
    2. Pentru baros si pana, forta arhimedica este sensibil mai mare in cazul barosului (masa volumului de aer dezlocuit (dizlocuit !? huh, care are un DEX ? ) de catre baros este sensibil mai mare decat cea a volumului de aer dezlocuit de catre pana). Cu alte cuvinte, daca forta arhimedica ar fi preponderenta, barosul ar trebui sa atinga solul DUPA pana (sa cada mai incet).
    Ar fi o lume plina de baroase zburatoare .

    In cazul dat frecarea cu aerul face deosebirea intre felul in care cade pana si felul in care cade barosul.
    Disclaimer:
    The author of this post blah, blah... Sau pe scurt: nu garantez ca nu spun tampenii...

  5. #5
    Registered User Panzer's Avatar
    Join Date
    May 2000
    Location
    Bucuresti
    buuun
    Sa trecem la fizica de-a zecea acum
    1. Definim greutatea aparenta ca fiind diferentza dintre greutatea unui corp shi fortza arhimedica ce apare prin scufundarea corpului intr-un fluid (in cazul nostru aer). Deci
    Ga = G - Fa = m*g - M*g = roc*V*g - rofl*V*g = V*g*(roc - rofl).
    Unde rofl este densitatea fluidului iar roc e densitatea corpului.
    Se observa ca daca densitatea fluidului este constanta (consideram ca aerul e acelashi la ambele caderi) greutatea aparenta creshte odata cu densitatea corpului, iar densitatea barosului >> densitatea fulgului ... Deci.... suspans.... surpriza!!!!! barosul cade mai rpd...
    2. Ce se intimpla (dupa parerea ta) cu 2 corpuri de aceeashi forma (deci frecarea cu aerul identica) dar de greutatzi diferite? Cad la fel de rpd in aer
    Assassin: fara link extern in semnatura.

  6. #6
    Osy
    Osy is offline
    Looney Character Osy's Avatar
    Join Date
    Oct 1999
    Location
    I was hoping you'd tell me...
    dislocat sau dizlocat.

  7. #7
    Registered User TheBlueScreens's Avatar
    Join Date
    May 2001
    [Panzer]: Heheh.. Absolut corect. Sunt plin de draci c-am putut fi atat de tembel (si tafnos pe deasupra) .

    Osy: Corect. Mersi .
    Disclaimer:
    The author of this post blah, blah... Sau pe scurt: nu garantez ca nu spun tampenii...

  8. #8
    Registered User
    Join Date
    May 2001
    Location
    nowhere

    Unhappy

    Mai baieti, in primul rind merci...

    Cred ca mi-am explicat de ce se intimpla asa... in sfirsit. Daca luam fiecare atom in parte din ambele obiecte, asupra sa actioneaza g ("nediscriminatoriu" ).

    Mi-e clar cum e cu Fa, dar ce se intimpla totusi in vid? Acolo nu dislocuiesti prea multi atomi... Adica densitatea nu afecteaza caderea si de aceea ajung deodata? Cum se intampla lucrurile la nivel de atom... Deci v-am zis, ma interesaza tot ce poate influenta caderea, incepind de la atom!
    what's cooking here, guys !?

  9. #9
    DXN
    DXN is offline
    Banned
    Join Date
    Aug 1999
    Location
    Utah, US
    Atunci du-te si intreaba-l pe Einstein, curiosule!

    teoria ca teoria, dar ai vazut practic???????

  10. #10
    Paranoia is natural AStateOfMind's Avatar
    Join Date
    Nov 2000
    Location
    Portland, OR
    aaaa

    rofl = roling on the flor laughing

    ce dreaq beay, invatzam fizica de-a 10-a???
    [웃어라. 온 세상이 너와 함께 웃을 것이다. 울어라. 너 혼자만 울게 될 것이다

  11. #11
    Registered User USS_001's Avatar
    Join Date
    Aug 2001
    Location
    Bucharest

    In acelasi timp?

    Nu cred, decat daca si distributia atomilor ar fi identica in pana si baros, iar volumele ocupate ar fi deasemenea identice. Daca nu ar aparea diferente minore in fortele de atractie dar semnificative ca sa se piarda coincidenta.
    Din punct de vedere atomic, ar putea aparea si influenta fortelor electrostatice, daca ar avea cu cine, influenta luminii asupra corpurilor daca ar fi prezenta (lumina exercita presiune, deci genereaza acceleratie functie de suprafata), eventual ar putea exista si interactiuni intre particulele subatomice ale celor doua corpuri si particulele subatomice prezente chiar si in vid (vid cu adevar nu exista), iar diferenta de elemente (Mendeleev) dintre cele 2 corpuri ar putea din nou sa strice sincronizarea miscarii.
    Si in final, in conditii de vid perfect, fara absolut nici-o interactiune cu un alt corpuscul sau camp elementar, problema este irelevanta, pentru ca impune conditii de desfasurare imposibile. In asemenea conditii, cine ar mai garanta ca legile naturii ar mai fi aceleasi????
    Ma mai gandesc...

  12. #12
    Registered User
    Join Date
    May 2001
    Location
    nowhere
    to LifeSucks :
    pai tocmai ca nu fizica de a X-a discutam aici (poate ca te-ai referit la mecanica din a IX-a ?!?).

    to USS_001:
    despre atomi e povestea...
    Adica un atom de hidrogen este la fel atras ca si un atom de uraniu? Exista si alte forte, ex. forta care asigura coeziunea dintre electroni, forta tare (nu mai imi amintesc care e asta...) etc.
    E clar de la inceput ca nu e vorba de forte semnificative prin comparatie.

    Deci?
    Aberati-va... dar sa aiba logica
    what's cooking here, guys !?

  13. #13
    Registered User USS_001's Avatar
    Join Date
    Aug 2001
    Location
    Bucharest

    Puneti o problema gresit

    Conform formulelor consacrate, nu ar avea importanta masa (sau tipul atomic continut) implicata in miscare. Matematic prin reductie singurul element care ramane in considerare este 'g'. Dar... trebuie luat in considerare chiar aspectul ca si tinta celor doua obiecte cade spre baros si spre pana. Pentru ca si pamantul cade spre baros si spre pana!
    Daca ele ar cadea pe rand, in mod sigur timpul ar fi diferit, deoarece cele 2 obiecte (barosul si pana) avand mase diferite vor genera 'g prim' diferit pentru obiectul tinta (presupunand ce acesta e pamantul). Daca ar cadea impreuna probabil ca geometric ar putea aparea deviatii pe traiectoria celor 3 corpuri, si iar am avea un decalaj.
    Daca tipul atomilor are vreo importanta? Hmmm... Greu de spus in conditiile date. Informatiile sunt insuficiente, iar pentru datele acestea ale problemei, tipul atomilor nu au importanta.
    Daca mai duhneste vreo idee, revin...
    Ma mai gandesc...

  14. #14
    Chaos Master Entropy's Avatar
    Join Date
    Jul 2000
    Location
    PA, USA
    Ma, daca e sa aplicam totul 'dupa carte', avand niste instrumente EXTREM de precise, nu cad in mod egal, decat daca corpurile sant identice.
    Altfel, unii atomi sant atrasi mai puternic, si altii mai slabi. Adica, cei mai 'de jos' cad mai repede decat ceilalti.
    Cum insa toti atomii sant legati intre ei de forta electromagnetica (care este MULT mai puternica decat forta gravitationala), unless cad intr-o gaura neagra, foarte aproape de suprafata gaurii negre, corpul isi pastreaza coeziunea(sp?)...
    Dar, conform mencanicii Newtoniene, cad in acelasi timp...

  15. #15
    Registered User Ira_Melanox's Avatar
    Join Date
    Oct 2001
    Location
    Ratworld
    Originally posted by USS_001
    Dar... trebuie luat in considerare chiar aspectul ca si tinta celor doua obiecte cade spre baros si spre pana. Pentru ca si pamantul cade spre baros si spre pana!
    Pierzi din vedere faptul ca forta cu care actioneaza barosul si o pana asupra Pamintului este egala la un moment dat cu masa ori acceleratia. Deci daca forta cu care Pamintul actioneaza asupra barosului (penei) este egala cu cea care actioneaza din partea barosului (penei) asupra Pamintului, influenta ei asupra Pamintului (caderea lui inspre obect) este minima, pentru ca Mpamint*a1=Mbaros(pana)*a2. De unde a1 este infim, iar diferentele dintre caderea separata si cea simultana idem. Totusi, teoretic...

    Si alta chestie... nu bagati in calcul fortele care actioneaza intre particulele elementare (forta tare, slaba). Astea actioneaza pe distante foarte mici, gravitatia are dintre toate interactiile fundamentale cea mai mica densitate de energie si cea mai mare raza de actiune.
    "All lung fish should face the death penalty for their heretical evolutionist ideas"

  16. #16
    Registered User TheBlueScreens's Avatar
    Join Date
    May 2001
    Hai c-ati luat-o razna... Bineinteles ca daca duci lucrurile inspre absurd (mai stiu eu pe cineva care face asta ... prietenii stiu de ce...), alea nu cad simultan. Dar asta nu inseamna, ca pentru ALL the practical purposes, nu poti considera ca ele cad simultan.
    Disclaimer:
    The author of this post blah, blah... Sau pe scurt: nu garantez ca nu spun tampenii...

  17. #17
    Cd
    Cd is offline
    Registered User Cd's Avatar
    Join Date
    Jan 2000
    Location
    Camberley, Surrey, UK
    Blue Screens a avut dreptate la inceput, dar l-ati facut voi sa se razgandeasca.

    Ceea ce conteaza este forta de frecare. Forta arhimedica este neglijabila, si asupra fulgului, si asupra barosului. Chiar daca fulgul nu pare foarte dens, asta e doar o aparenta; daca nu luam in considerare decat fulgul, fara aerul dintre firele lui, avem un obiect din acelasi material ca si o unghie, adica ceva cu densitate intre 1200 si 1800 kg/m^3. Pentru comparatie, densitatea apei este aproximativ 1000 kg/m^3, a fierului undeva in jur de 7900 kg/m^3, iar a aerului vreo 1.3 kg/m^3. In conditiile astea, forta arhimedica este sub 0.1% din greutate pentru fulg, si 0.016% din greutate pentru baros, deci ambele sunt neglijabile (si, oricum, sunt in acelasi ordin de marime).

    Ce conteaza este frecarea cu aerul, care e de cateva ori mai mare la baros decat la fulg, insa greutatea barosului este de cateva zeci de mii de ori mai mare decat a fulgului, deci raportul frecare/greutate este cu patru ordine de marime in favoarea fulgului. De fapt, pentru fulg, la viteza de vreo 0.05 m/s (0.18 km/h) frecarea cu aerul ajunge egala (in modul) cu greutatea, deci fulgul ajunge sa cada cu viteza constanta. Acelasi lucru se intampla si pentru baros, cand ajunge pe la mach 2 (de doua ori viteza sunetului, adica peste 2400 km/h).

    Daca nu v-ati lasat convinsi ca aerul din fulg nu afecteaza greutatea aparenta, sa incercam altfel. Fie un balon de masa M, care poate fi umplut cu un volum V de aer; fie Ga greutatea unui volum V de de aer; notam greutatea balonului gol cu Gb, si neglijam volumul propriu al balonului (adica al "pieii" balonului).

    Consideram balonul gol; volumul lui fiind 0, nu dislocuieste aer, deci greutatea lui aparenta este egala cu cea reala, Gb.

    Fie acum balonul cu un volum V de aer in el; greutatea lui este acum G = Gb + Ga (greutatea proprie a balonului, plus greutatea aerului din el). Asupra lui actioneaza, in sens opus greutatii, o forta egala cu greutatea volumului de aer dislocuit. Dar volumul dislocuit este V (volumul balonului), deci greutatea aerului dislocuit este Ga. Forta rezultanta, greutatea aparenta, este G - Ga, adica... exact Gb, ca si pentru balonul gol (sau ca si pentru fulgul "compact", fara aer).

    Daca va nelinisteste faptul ca am neglijat volumul propriu al balonului, refaceti calculele si cu el, si o sa obtineti exact acelasi lucru. Mai mult, in realitate, aerul din balon are presiune ceva mai mare decat cel din jurul balonului, si, daca balonul a fost umflat cu gura, este si mai umed, deci are densitate semnificativ mai mare decat aerul pe care il dislocuieste balonul. Asta face ca greutatea aparenta a balonului umflat sa fie mai mare decat a balonului gol. Cum oricine poate sa confirme ca un balon umflat cade mai incet decat acelasi balon gol, este clar ca forta arhimedica nu poate sa fie factorul determinant. Ramane frecarea cu aerul, care e semnificativ mai mare pentru balonul umflat, pentru ca are suprafata mai mare.

  18. #18
    Registered User USS_001's Avatar
    Join Date
    Aug 2001
    Location
    Bucharest
    Originally posted by Ira_Melanox


    Deci daca forta cu care Pamintul actioneaza asupra barosului (penei) este egala cu cea care actioneaza din partea barosului (penei) asupra Pamintului, influenta ei asupra Pamintului (caderea lui inspre obect) este minima, pentru ca Mpamint*a1=Mbaros(pana)*a2. De unde a1 este infim, iar diferentele dintre caderea separata si cea simultana idem. Totusi, teoretic...

    Si alta chestie... nu bagati in calcul fortele care actioneaza intre particulele elementare (forta tare, slaba). Astea actioneaza pe distante foarte mici, gravitatia are dintre toate interactiile fundamentale cea mai mica densitate de energie si cea mai mare raza de actiune.
    Credeam ca daca tot facem calcule matematice de precizie, stim cu totii ce inseamna cuvantul SIMULTAN !!!!
    Daca nu stim ce inseamana Delta t = 0, atunci la ce mai discutam?
    Ma mai gandesc...

  19. #19
    Registered User
    Join Date
    May 2001
    Location
    nowhere
    continuati, baieti...

    (aah, ce-mi place atmosfera...)
    what's cooking here, guys !?

  20. #20
    Registered User
    Join Date
    May 2001
    Location
    nowhere
    The Blue Screens...
    Da, in practica trebuie sa recunosc ca ele cad simultan...
    Dar, daca tot m-am facut de cacao in fata unui tip care a luat si el informatia de prin vreo revista, atunci macar am avut satisfactia ca am putut sa ii explic tot eu de ce este asa (asta si datorita ajutorului vostru, pentru ca el nu a reusit sa-mi aduca argumente solide), insa am avut feeling-ul ca mai este ceva care la un ordin de marime perfect justificabil neglijabil difera! Am sustinut din start in fata acelei persoane ca diferenta e neglijabila, deci daca sunteti de acord cu treaba asta, atunci consider ca I WIN!!!
    what's cooking here, guys !?

  1.  
Page 1 of 3 123 LastLast

Similar Threads

  1. [Schimb] Q9450 (VID 1.21) cu Q9650
    By Ghetto_64 in forum Hardware
    Replies: 9
    Last Post: 22-07-2010, 12:14
  2. [Vând/Schimb] Celeron E1200 Vid 1.125 + Celeron E1400 Vid 1.300
    By phamph_ghi in forum Hardware
    Replies: 8
    Last Post: 24-07-2008, 10:51
  3. [Vând] Q6600 Go Vid 1.225
    By GRABBER in forum Hardware
    Replies: 1
    Last Post: 04-06-2008, 18:26
  4. Replies: 3
    Last Post: 08-03-2008, 01:17
  5. Cumpar Vid+Hdd
    By CTL-ul in forum Hardware
    Replies: 0
    Last Post: 23-07-2004, 23:49

Bookmarks

Bookmarks

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •