Dedicated to the one I love

[Jinxie]

In visul de azi-noapte te-am vazut ca Michelangelo, statuie captiva intr-un bloc de marmura alba. Ti-am sapat formele in piatra cu palmele, dar pentru ca pielea ta de marmura rece imi ardea buricele degetelor, te-am sculptat cu lumina unui suris, cu un ciob de amintire, cu fiorul unei sperante, cu umbra unei lacrimi.

Si cind in sfirsit mi te-ai infatisat dezgolita privirilor, am vazut, scrijelit in carnea ta ca un arabesc de cuvinte, un mesaj in limba straveche a clipei de miine. L-am citit cu buzele mele si avea gustul amar al unui inceput de sfirsit.

Nehotarirea ma sfisia ca o fiara: nu puteam sa fiu de piatra ca tine, dar mi-era teama sa te aduc la viata cu un sarut.

[Adi_]

Ca sa nu mai fiu hulit, iti voi transmite un mesaj personal cu greselile comise. Numai daca te intereseaza si daca textul reprezinta ceva mai mult decât o scrisoare de dragoste si mai presus de toate daca imi gasesc timpul pierdut.

Iata si o poezie destul de cunoscuta a lui Nichita...

Cãtre Galateea

Iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurile
si umbra ta, si tacerile tale, si sanul tau
ce cutremur au si ce culoare anume,
si mersul tau, si melancolia ta, si sprancenele tale,
si bluza ta, si inelul tau, si secunda
si nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun în pietre
si mã rog de tine,
naste-mã.

Stiu tot ce e mai departe de tine,
atat de departe, incat nu mai exista aproape -
dupa-amiaza, dupa-orizontul, dincolo-de-marea...
si tot ce e dincolo de ele,
si atat de departe, incat nu mai are nici nume.
De aceea-mi indoi genunchiul si-l pun
pe genunchiul pietrelor, care-l ingana.
Si mã rog de tine,
naste-mã.

Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.
Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,
sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spui
copacii - umbre de lemn ale vinelor tale,
raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau,
si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,
pe carc mi-I plec în fata ta si mã rog de tine,
naste-mã. Naste-mã.

[KDP]

Considerand ca e un topic mai aparte, postez si eu o oarecare poezie sincronizata cu un niste oarecare intamplari. De Cartarescu.

Stelute în genele ei

Ningea pe Colentina si erau stelute in genele ei.
Tramvaiul patru cotea inzapezit la Sf. Dumitru
si erau stelute, stelute, stelute in genele ei.

Ningea, ningea, ningea peste Colentina
demult, demult...
da, dragii mosului, erau...
erau stelute in genele ei.

Ningea pe firele de troleibuz, pe toneta de tichete ITB
ningea pe mustata mea si pe gagica in rosu de alaturi
tramvaiele aveau stergatoare de parbriz si erau... hai, toti in cor:
erau stelute in genele ei.

Eram student, era studenta
eram eminent, era iminenta
si erau stelute in genele ei.
Aerul era rece, tramvaiele reci
maxi-taxiurile abia infiintate
mergeau toate pe patru roate
si erau stelute in genele ei.

Ningea usurel, cu fulgi catifelati peste fabrica Stela
peste blocul lui Ghiu, peste pomii inzapeziti...
Ea spunea ceva, dar camera video n-are sonor
asa ca nu mai stiu ce spunea.
Ea ma tinea de mina si tramvaiul patru trecea
si ningea si erau... da... da, dragii mosului...

Eu eram copil, ea era o copila
eu stateam la bloc, ea statea la vila
si erau stelute in genele ei.
Eu aveam viziuni, ea avea pandalii
restul e in "Poeme de-amor", precum stii

dar lasati-o balta, copii:
erau stelute in genele ei.
CORUL: Erau stelute, erau stelute, erau stelu-u-ute
In ge...eeneee...leeeee... nele eeeeeeeeei!

Aici poemul ar trebui sa se incheie
dar nu inainte de-a va da o cheie
a-ntregii intimplari:
Ea e o fata de peste blocuri si mari
acum e maritata, gravida, n-are nici o importanta.
Amorul nostru nemuritor s-a dus dracului
Acum nu mai sint stelute in genele ei.
Acum nu mai e nici o steluta in genele ei.
Asa, ca sa stiti, dragii mosului.

[KDP]

Nu eram sigur, dar dupa posturile ce-au aparut dedic urmatoarea poezie domnului Adi. Ca un raspuns la slabiciunile sistemului nostru imunitar. Si ii spun ca eu unul nu, nu am citit.
now playing Pasarea Colibri - Sunt tanar Doamna, tanar!
PS: e cam lunga, si Jinx, vezi ca ai inca The Golden Compass la mine... si vreo 5 cduri cu comicsuri care iti urla ca esti fraier =) dar e probabil doar pentru ca sunt geloase

Avea de gand sa te inghita
Era curios ce gust avea
Manca pe ascuns din ale tale zari
Un canibal si o frageda ispita.
Cand ii spuneai ca vrei sa mori
Iti raspundea ca nu-i asa
Ca vrei doar sa fii mangaiata,
Iubita, vesnic rumegata
Si daca apa nu-ti era pe plac
Dintr-o piscina cristalina
Isi arata spre burta, disperat,
La sucul gastric din stomac.
Cand te gusta un pic cu dintii
Si te musca apoi din limba
Iti tatua un urlet mut
Strangandu-te suav de gat:

"Eu te iubesc nefericito
Vei fi mereu inima mea
Nu mai pompa ca n-am nevoie
De sange si de presiuni.
E inutil, tu esti acolo
Toate piscinile de polo
Ti se acresc in doua luni
Si e cam greu sa-ti smulgi artere
Fara sa stii cu ce ramai.
Eu sunt aici, prea fericit
Ma scald in sucuri maronii
Apatic apendice canibal
Lenes si supraponderal
Suficient si vesel dezgustat
De-un du-te vino visceral.
Sa ies afara e cam greu
Sunt tintuit in zgarciul meu
Ar fi nevoie sa ma spal
Si sa-mi fac loc printre tendoane.
Dar ma gandeam sa te diger
Sa sfasii ale tale toane
Sa te salvez, sa-ti dezosez
Esenta de parsivitate
Asta asa, premergator
Scaparii de feminitate
Cand sfarcul si cu pulpa mor.
Asa ca vino, te astept
Sa fii in mine frumusete
Sa-nghit o buza fara bluza
Sa mori tu cu a ta noblete
Si sa te satisfac oral
Pana cand te vei transforma
Pe-un vesel orificiu anal
Ramas din inimi digerate
Iubindu-te mereu pe spate
Fara vre-un rost/ In apendice
Ca mine, poate mai ferice.
Ca sa fim doi
Adica, unul fara coaste
Ce te vom satisface
Pe noi."

Cu ce tupeu si nerozie
Te implora la erezie
Fara balsame si palate
Sa vinzi un public pentru soapte
Fara pastile imediate
Doar cu tendinte psihopate.
Bine-ai facut ca ai plecat
Mi se parea ca-i obsedat
Cretin, patetic, imbatat
Cu teorii si fantezii
De complexate dualisme.
Un zgarci, auzi la el
Ce argument conservator!
Te aburea ca un tembel
In loc sa intre in cuptor
Si sa se lase inghitit
Ca sa-ti alerge printre vene
Sa te ajute la pompat
Si sa renunte la visat.
Eu sunt mai altfel, mai finut
N-ar trebui sa-ti povestesc
Dar pe nemernic l-am batut
Acum e doar o cicatrice
Trezirea realitatii l-a tinut
Nici nu stiam sa nimeresc
Dar i-am tot dat pana a cazut
Si dupa i-am mai tras un sut
Ca se se vindece
De apendicita si gorgone.
In orice caz, acum mi-e foame
Ma intrebam daca ai vrea...
Sa vii cu mine in masina,
Pana la vila cu piscina
Sau altfel spus, am o onroare
Sa te invit astazi la cina.

(Era acelasi, deghizat
Un apendice evadat
Imbogatit si convertit
Din extirpat in parvenit.
Pana la urma l-ai gustat
Insa in lipsa de stomac -
Egocentrism afemeiat -
Il tii departe de globule
Printre masele si scuipat.
Un mestecabil ipocrit
Fricos sa-ncerce teoria
Si sa se lase inghitit
Infometat indragostit
De tine
Care tot mori si ai murit
Lasandu-te incet pe vine
Rupand cate putin din toti
Bolnavi de gusturile tale
Si vomitand treptat organe
Plamani, ficati si amigdale
Orice, numai nu genitale)

[KDP]

Pierdut vremea la televizor

Când eram mic vizionam desene animate japoneze
Acum mi se traduc cu glasuri deasupra zâmbetelor mute
Dar pe atunci erau tãcute, vorbeau ceva ce n-auzeam,
Erau secvenþe pe un film si imi plãcea sa se ruleze

Pãreau al naibii de reale, cu muzicã ºi intâmplãri
Cu o echipã de minore ce trebuia sa ne salveze
Mã întrebam ce sã urmeze, deºi pe undeva ºtiam
Anihilau ameninþarea fãcând niºte robotizãri

Era o simplã repetare de ochi cu strãluciri apoase
Cu linii clare ºi cãrare, cu pãr albastru pe sub gene
ªi deºi semãnau cam toate vedeam doar fete desenate
Erau perfecte, omogene ºi arãtau mereu frumoase

Planul în care se iveau porniri era prea ideal
Iar eu ascuns de ochelari mã afundam in atmosfere
ªi totul s-a schimbat deodatã când satelitul a picat
Fãrã repere sau rãspuns, din ireal intr-o acnee

De la Usagi si Minako la Basic Instinct si Lolita
Culorile mi se pãreau ca li se scurg în pigmentaþii
În rochii strâmte ºi tentaþii prea agresiv întruchipate
Iar inocenþele pãleau printre vagine transpirate.

Însã acum am mai crescut si sunt departe, detaºat
Am calendare cu femei si torn petale pe aºternut
Din izolat m-am transformat molfãitor într-un sãrut,
Sub lenjerie îþi ascund puerilul tandru dezgustat.

Eºti anormalã, eºti diformã, ai fruntea latã ºi ochi lungi
Iar cand doar taci mã trece tensiunea ca înainte de reclamã
Esti clarã, simplã, bestialã, deºi vorbeºti in japonezã
Bei aerul de viziune copilãros anti-banalã.

Printre adolescenþi miopi ºi lanuri triste de secarã
Am tot visat sã am un pat ºi tu sã vii in el cu mine
ªi nu e vina unei biete nevinovate animatã
Ca o dezbat în subtritãri, pornografie desenatã.

[Arwen]

-Unde mi-ai fost cantec din zori?
Unde mi-ai fost, prin ce lumi de nori?...
-Am fost s-ajung la inima-mi rece,
s-o-nvelesc cu tine si sa-i spun ca trece;
am mers sa te cert ca-mi intri in gand...
Ca-mi dai un cer
facut din pamant!
Am fost sa-mi...dar nu esti al meu.
Si am sa cad.
Am sa cad ploaie din Dumnezeu...
Unde iti sunt, roua de seara?
Unde-ti ma aflu, vers ce imi zboara?
Iti sunt in suflet, ori iti sunt in priviri;
iti sunt in minte or' in ale inimii firi,
ma tii in palma, sau vrei sa m-arunci?
Te-apropii de mine,ori vrei sa te duci...
Ti-e frica de mana ce-ntinde
sa tina o raza de soare fierbinte?!
-Raman.
Dar un acela ce nu ti-e al tau...
-Stii, ai sa cazi
si-am sa te prind eu...
-Unde mi-ai fost copil iubit,
pe unde-ai umblat, vant 'dragostit?
-Am fost singura-n noaptea ochilor mei...
Am umblat desculta pe vinete cai...
Am mers sa-ti ascult glasul din mare,
glasu' ce-mi vindeca orice ma doare...
Am fost sa fac flori pentru iubitul meu.
Si-am sa cad.
Dar am sa cad ploaie din Dumnezeu!

[Arwen]

Doctore, poti sa-mi repari si sufletul?
Multumesc… de nas sunt incantata..
Si de obraji, ai facut treaba buna…
Din pacate, chipul asta frumos
N-a gasit iubirea…
Anestezicul picura incet, ritmic
Ca o otrava datatoare de speranta,
Doctorul ciopartea, cosea, ridica
Apoi a inchis pacientul si a pus
Nu mai putin de 27 de copci .
Cand s-a trezit l-a vazut pe doctor
Ingrijorat de efectul prelungit al
Anesteziei. Ei, doctore, cum iesit?
-Operatia e fara indoiala un succes,
Dar ma tem ca n-am avut ce opera,
Inauntru n-am gasit decat un vis,
Multe masti si un ursulet de plus.
Ce vrei sa zici doctore?
Vreau sa zic, doamna, cu tot respectul,
Ca sufletul dumnevoastra e intact
Nu are nici o rana. Nu ati suferit!
Stai doctore, dar ma simt plina de rani!
Sunt nefericita si nu ma iubeste nimeni…
Atunci regret, nu e de competenta mea,
Poate a domnului care v-a pazit toata noaptea.
Ii arata pe hol un domn pirpiriu cu obrajii trasi.
Dar….Dar e urat, doctore, cum sa-l iubesc,
Eu care arat asa cum m-ati facut acum?!
- Doamna, cu tot respectul va asigur
Ca-l pot face exact cum va doriti .
Dar nu! Va fi tot el! Ce conteaza cum va arata?
-Cu tot respectul, doamna, va intreb:
Dumneavoastra sunteti alta sub acest nas?
Domnul v-a pazit si cand v-am reparat nasul….

[Adi_]

M-am gândit mult la aceasta creatie. O dedic uneia dintre prietenele mele. Sper ca nu se vor mai ivi acei falsi critici nesuferiti si plini de invidie pentru ca am scos-o din suflet si n-am stat s-o perfectionez. :) smiley

Juraminte de iubire - part one

As vrea sa ma trezesc tot timpul la tine in pat
As vrea sa nu ma mai privesti asa suparat
Iti voi recita toate cuvintele de iertare
Si ne vom tine-n maini privind la soare.

Ne vom vizita parintii in fiecare duminica
Si vom discuta in fericirea noastra mica
Iti voi zâmbi si imi vei zâmbi
Si-mpreuna ne vom gândi la copii.

Curtându-te am invatat ce e iubirea
Si-n vorbele tale gasit-am nemurirea
Doresc mult sa-ti cumpar un inel
Dar acum am bani doar de-un cercel.

Acum ma descoperi cu adevarat
Si intru-n tine ca intr-un palat
Din ani in ani ne-ncolacim usor
Cu gândul pur doar la un viitor odor.

Nu stiai ca nu sunt genul de baiat
Care se lasa foarte usor pupat
Si-a trebuit sa treaca multa vreme
Pan' la trairea clipei supreme.

Mergând pe mal de lac de munte
Ti-am plâns duios in a ta frunte
Si ti-am promis pe vesnicie
Iubirea sfânta, trainica feerie.

Sa fii mireasa mea cea pura
Tu, frumoasa care imi jura
Si apele si muntii dintre zile
Cu lacrimi adâncite in pupile.

[Praetorian]

Scurta viata de floare
Cand ai intrat in gradina, din lumina si caldura ta, a rasarit o floare.
O floare mica si gingasa, neasemuit de frumoasa.
Si totul in gradina l-ai redenumit in DRAGOSTE.
Si floarea a crescut zi de zi sub lumina si caldura ta, pana s-a facut atat de mare incat speriata ai fugit fara sa te uiti inapoi. Ai plecat luand soarele, lumina si caldura. Dupa plecarea ta, numele gradinii a devenit SUFERINTA. Frumoasa floare s-a ofilit, petalele i-au cazut una cate una, pana cand n-a mai ramas nimic. Ba da, a ramas doar vantul care sa imprastie totul. Si zilele nu mai incep dimineata, iar diminetile nu mai incep cu rasaritul soarelui. Noptile sunt lungi si gradina e pustie. Si petalele florii tale, cad una cate una...

[Arwen]

Din noroi
Se tara usor pe pamant
Lasand o urma putrezita;
In fata lui firele de iarba
De abia iesite de sub zapada
Pareau mici.

Se misca incet
I se parea ca merge repede,
Dar iarba crestea in
Primavara frageda
Timpul se imblanzea
Natura se schimba.

Melcul mergea inainte
Pentrul el timpul nu avea mila
Si deodata se izbi
De un zid inalt si taios;
Un fir de iarba
Vara.

[Jinxie]

Sunt putin trist si mi-e frig. Am o gaura in suflet prin care se strecoara nesimtit vintul si imi rascoleste amintirile. Erau momente in care ma chirceam in mine insumi, ca un melc in cochilia lui fragila si incercam sa astup neantul cu vise ca sa nu mai aud vaietul golului ca un ecou dureros si sa nu mai simt cum secundele se scurg in intuneric ca nisipul printre degete. Dar n-am reusit; am obosit sa mai tes vise si gaura pare ca se largeste mereu. A devenit o râpa, o prapastie, o crevasa abisala, si de partea cealalta a ei ma vad pe mine, o umbra palida a ceea ce am fost, gata sa ma pierd pentru totdeauna.
Am trecut tot mai rar pe acolo, pentru ca mi-e teama sa privesc in abis, mi-e frica de ce as putea vedea in adinc, sau de ce ar putea sa ma vada pe mine. Nietzche stie.

[Arwen]

Cu varfuri reci de gheturi din argint
Rasare pe stanci de piatra rece
Manunchi de soapte cu gust de alint
Arzand cu vifor al cerului pantece.

O ard si o dor grumazul si gandul
De urlete mute si vorbe cuminti
Ii zboara in iad vointa, iar vantul
Ingroapa-n tarana saruturi fierbinti.

Poteca e grea si dura si-abrupta,
Iar mersu-i e greu, de vreme-ostenit,
Piciorul de plumb cu greu se infrupta
Din muntele rece cu chip de granit.

Iar coltii de stanca calcaiul i-l musca
Cu mainile aspre se-agata de viata,
Zapada din ceruri fiinta i-o usca,
Iar teama apare in chip de paiata.

Si rade in hohote groaznice-n zare,
Si isca valtori de zapada si fum,
Si-i roade obrazul cu muguri de sare,
Si stoarce faptura din gaduri bizare.

Mai sus, langa coasta, se-nalta o stanca
Uitata de vreme si zei puerili,
Batuta de seculi, cu frunte adanca,
Cu ochi de funingini si umeri gentili.

- Vai tie,-mparate-am ajuns prea tarziu.
Amoru-tzi-e dus si suflu departe.
Pierdut-ai iubirea din ochi straveziu,
Iar mantia-i zdreanta-n amarnica noapte.

Din funduri de hrube si-adanc de infern,
Cu voci ca de tunet si suflu de gheata,
Zefirul rosti ganditor si peren
Un cant de legenda si zvonuri de viata:

- Cu geruri de ura te-mprosc si te apar,
Craiasa a firii, cu ger te gandesc,
Cand soarele iese cu drag redescopar
Privirea-ti cea dulce. In veci, te iubesc!

[Arwen]

Foc

Din iad se ridica un Susur si-un Zambet
Si-n iad se pogoara cu flacari si spaime,
Iar Zambetu-n foc se lasa cu tunet,
Iar Susuru-n jale arunca cu crime.

Pe zidul din fata izbind cu dispret,
Il leaga pe Zambet, pleznindu-i vointa,
Iar Susur i-arunca puroi si nutret,
Arzandu-i obrazul si dandu-i sentinta.

Susur sopteste suvoaie de ganduri,
Loveste cu ura si scuipa pacate,
Huleste, blesteama se zbate in randuri
De scarba si zale si vorbe stricate.

Dar zambet priveste cu ochii de-azur,
Iubeste cu gandul, cu fapta adora,
Si mangaie suflul cel rau al lui Susur,
In timp ce cu nesat infernu-l devora.


Apa

Vazduhul rastoarna suvoaie de roua,
Pe stanca cea neagra uitata de lume,
O piatra-si clinteste figura cea noua,
Uitandu-se-arar la ceruri de brume.

Urnindu-se greu din locul de veacuri,
Cu zdrentele-n vanturi, Stapanul porneste
Pe culmea inalta, zburand peste lacuri,
Plangand rau de jale, amarnic zambeste.

-Mi-e Zambetul hula, amar si durere,
Iar Susur mi-l tine in grea suferinta,
Caci omul se-nfrupta din greaua placere
Ce Susur o poarta-n a lui biruinta.

Un vifor de gheata impinge spre Susur,
Puhoaie de ape-si revarsa-n infern,
Azvarle cu fulgere-n domul cel sur
Revarsa zapada-n cazanul peren.

-Strigat-am la tine, Infern plin de demoni ce mistuie Zambetul cald si firav!
Supune-te, Susur, vointei celeste-nainte ca trupu-ti sa cada jilav.

[Capitanu Picard]

Iubita mea din foc si sange
Te-astept in noaptea nedormita,
Vad umbra mortii cum se frange
Sub talpa-ti moale si vrajita.

Rasai din lumea ta de astri,
Invesmantata-n foc si vise.
In taina ochilor albastri,
Te-astept cu bratele deschise.

Auzi iubirea cum te cheama
Sub bolta noptii instelata,
S-aduni luceferi in marama,
S-aprinzi o dragoste curata?

Arunca-ti ochii catre mine,
Sa-mi stingi povesti amare-n suflet,
Sa scazi din rau, sa pui din bine,
Sa-mi luminezi al vietii umblet!

M-atingi cu buzele flamande,
Sa spargi catusele de geruri
Cu sarutarile-ti arzande,
Iubito, flacara din ceruri...

[UndertakeR]

O ploaie rece se porneste,
Cu picaturi rapizi si grele,
Cerul se-acopera de stele,
Si vantul se inteteste.

Deodata nu mai vad nimic,
Imaginea se innegreste.
Mintea pe tine te doreste,
Numele tau in soapta-l zic...

Incerc sa imi deschid ochii,
Dar tu imi zici ca n-are rost,
Unde ma duci eu n-am mai fost,
Si drumul numai tu il stii

Simt frigul tot mai tare-n mine,
Dar te urmez pana la moarte.
Oriunde ar fi acel departe,
Vreau sa raman numai cu tine.

[MAD DAN]

A fost o data, pe Pamant, o zi de iarna splendida :

Apele erau calme si blajine ca sufletul tau,
Brazii erau verzi si deschisi ca ochii tai,
Vantul mangaia zapada neteda si lucioasa ca parul tau,
Cerul era senin si stralucitor ca zambetul tau.

Iar Dumnezeu , vazand o asa minunata feerie, a hotarat ca trebuie sa faca asa incat sa se tina minte frumusetea acelei zi.
Si atunci EL a creeat o fiinta cu:

Sufletul calm si blajin ca apele,
Ochii verzi si deschisi ca brazii,
Parul neted si lucios ca zapada,
Zambetul senin si stralucitor ca cerul.

In acea zi, Dumnezeu te-a creeat pe tine. Si acea zi , a fost cea mai fericita zi din viata mea.

[UndertakeR]

E frig...
Pleoapele-mi ingheata.
As vrea sa pot sa fac ceva, sa strig,
Dar vocea-mi tremura... de frig.

E intuneric...
Incep sa caut o lumina.
Caut in zadar, caci eu nu vad nimic,
De ce ma tii... in intuneric?

E liniste...
Nu spui nimic, te-ascunzi.
Si doar din cand in cand, cu niste
Soapte ma zdrobesti... in liniste.

Un fulger m-a strapuns subit
Pentru-o clipa te-am simtit.
Zambind, astept sa inchid ochii sa ma sting
In liniste, in intuneric si in frig.

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Though beauty is rare enough, still we trust, somehow we'll find it there. With no guarantee, it seems to me, at least it should be fair... - Alison Krauss

[Arwen]

Cand te doare pana la lacrimi ziua de ieri
Si nu stii ce va aduce ziua de maine,
Cand nimeni nu are nevoie de tine
Iar tu nu ai nevoie de nimeni,
Cand viata abia incepe
Si cand viata-i deja pe sfarsite,
Cand ramai singur in noapte,
Cand ramai singur in plina zi,
Cand mai esti singur in plina lume,
Cand e tarziu sa mai schimbi ceva
Si nu mai poti intoarce nimic inapoi,
Cand e tarziu sa te opresti
Dar nu mai poti sa continui,
Cand nu mai poti ierta nimanui
Si nu mai crezi in nimic,
Cand astepti pe cineva sa vina
Iar cineva asteapta sa pleci,
Cand lacrimile demult ti s-au uscat
Pe cand durerea mai ramane,
Cand nu mai esti...

E pentru ca
Cineva pe care iubesti
A uitat de tine.

[Arwen]

orice as face ,gandul ma poarta spre tine,
nu pot scapa de tine nici in vis
caci chipul tau drag rade in mine,
lucesc ochii tai in inima mea ,
imi curge lumina parca prin vine
si-n sufletul meu se naste o stea...
se naste durere,se naste speranta,
iar visul ma cheama spre paradis..
a flori de primavara miroase placerea ..
si simt cum in mine incolteste un dor,
simt gustul durerii mai dulce ca mierea
si-n mine domneste Distinsul Amor
sunt beata de lumina si beata sunt de har,
mi-e sete de viata ,mi-e sete de tine,
tu nu esti departe ,nici eu nu-s hoinar,
si pasii-mi grabesc acum catre tine,
zambesc multumita si-am pentru tine un dar:
primeste iubirea in dar de la mine!..

[Arwen]

Vreau sa stiu ca sunt,
in orice lucru bun
sau orice prostie ai face,
buricul pamantului tau,
Vreau sa simt
ca atunci cand cad, ma ridici,
chiar daca pot sa ma ridic,
la o adica si singura.
Vreau sa stiu
ca jumatate din perna mea
va mirosi a tine,
pentru urmatorii
sapte sute cincizeci de ani.
Vreau sa simt ca avem totul,
Chiar daca in buzunar
Zornaie doar cativa banuti
Pentru paine si lapte.
Vreau sa vina vecina de la trei
Si sa-mi spuna ca te-a vazut
Cu alta femeie,
Iar eu sa pun zalog viata mea
Ca nu e adevarat.
Vreau sa simt
Ca ti-e dor de mine,
Chiar daca ma vezi
Fataindu-ma prin casa,
Rostuind lucrurile
Lipsite de importanta.
Vreau sa simt ca daca plec,
Imbatata de aburii furiei,
Ma apuci de mana si-mi spui:
Nu pleca, te iubesc!
Vreau sa stiu ca daca pleci
sa faci o tura,
sa-ti scoti in lesa,
trufia si piticii la plimbare,
te intorci mereu acasa,
cu privirea aia a ta
care topeste toate pietrele din mine,
Sa-mi spui:
Ma primesti inapoi?
Am gresit, te iubesc!
Vreau sa simt ca poti sa ma faci
Sa-mi uit accesele de independenta,
sa pot fi cu tine doar femeie,
sa simt nevoia de protectie,
chiar daca mi-o pot asigura si singura.
Vrea sa stiu ca atunci
cand clipa preface toate in jur
in nisipuri miscatoare,
tu esti piatra pe care sa-mi salvez
Toate visele,
pana ce toate sunt iarasi la locul lor.
Vreau sa fiu prima fiinta
care sa stie pricina incruntarii tale,
zambetului tau si oricarui oftat.
Vreau sa stiu ca ma agit prin casa
Preocupata cu nimicurile zilnice,
cu fruntea impovarata de
ridul dintre sprancene
si tu apesi pe un buton,
pentru ca toate nimicurile,
Si lucrurile
Si lumea sa dispara,
alungate de melodia noastra,
mereu alta, dar totusi aceeasi,
O melodie pentru noi,
Cei atat de schimbatori
Si statornici.
Sa-mi las aiurea
papucii la marginea covorului,
sa te vad asteptand acolo, in picioare,
Zvelt si flamand,
sa-ti deschei camasa pe bajbaite,
sa-mi lipesc tampla grea de pieptul tau
Si sa ma dizolv acolo
In tine, pana in zori.
Vreau sa ma trezesc inaintea ta,
Inainte ca ceasul rosu de plastic,
de pe noptiera,
sa-ti increteasca fruntea,
sa stau cuminte, rasfatata,
zambind de incruntarea ta,
de cum ti-ai tuguiat in somn buzele,
de cum ti-ai incheiat iar
stramb nasurele de la pijama,
de ce mi-ai spus ieri si-mi spui
In fiecare dimineata, la trezire.
Vreau sa-ti cer iertare
ca ieri am uitat sa fiu femeie
Si-am fost iar babuinul furios
care vrea schimbe ordinea
Lumii si lucrurilor.
Vreau sa te iert ca ieri
Ai fost pedagogul exasperat de la scoala
De reeducare pentru fete,
Cel care aplica, fara mila, corectii.
Vreau sa descoperim impreuna lumea
Si in ea, nuiaua de alun,
S-o fermecam cu iubirea noastra.
Tu ce vrei, adoratul meu?