Dinlauntru despre cele dinafara

[Opposite]

Editie inaugurala

Buna ziua cititorilor si bine v-am gasit la o noua emisiune, intitulata “Dinlauntru despre cele dinafara”, introdusa in grila cu amabilitatea administratorilor si a parintilor mei care m-au facut.
Numele meu este Hades si intentionez sa va retin atentia pentru o perioada cat mai lunga de timp cu probleme, mirari, jocuri de cuvinte, placinte cu mere si dileme din viata reala ce sper ca-si vor gasi locul cat mai mult de aici inainte, la o ora aleasa dupa bunul meu plac intr-o zi dominata de chef si inspiratie.
As vorbi intai despre necesitatea ce o vad unei asemenea ocupari a spatiului de antena, trecand cu stoicism peste sentimentul de inefabila inutilitate ce ma-ncearca cand imi pun in discutie utilitatea prezentei mele pe aici si aiurea pe forum. Insa, pana atunci, o mica pauza in care sa-mi trag rasuflarea si nicotina, timp in care va invit sa ascultati o melodie draga mie ce mi-o dedic.

Beehive – Brand new day

In primul rand gandurile mele mi-au starnit amuzamentul in momentul in care m-am surprins inchipuindu-mi un user obisnuit ocupat in mare parte a timpului sau cu privitul unui monitor de 14’, 15’, 17’ si, pentru cei mai norocosi dintre noi, 19’ (am vazut monitoare mai mari in Odiseea Spatiala 21') . Mi l-am inchipuit cocosat de greutatile vietii, soptind in barba replyurile pe masura ce le posteaza abitir si atroce pentru dusmani. Mi l-am inchipuit zambind fericit catre a aliati, impartind favoruri imbracate cu fundita rosie a dedicatiei catre cei dragi si fiere pe taisul tomahawkului aruncat in zidul din coliba inamicilor ocazionali. Inchipuirea mea a mers chiar mai departe, staruind la pupila acestui internetaut de forum, urmarind-o pe parcursul unei ore din viata sa cum staruie multumita de sine asupra subiectelor de interes general pentru el si din acea urmarire am extras unele concluzii ce le-am gasit demne de a fi impartasite voua, cititorilor. Insa nu dupa un nou moment de eliberare a emotiilor .

Garbage –Special

Hmm…unde ramasesem…asadar concluziile mele sunt ca acea pupila arareori se misca catre cele ce se gasesc afara fie pentru a critica sau a lauda soarele, norii, oamenii obisnuiti si problemele, viciile, absurditatile si toanele lor. Nu ma refer aici la informatia “importanta” ce ne poate parveni si de pe internet, la politicienii romani si coruptia din unii, la UE, NATO si Bush. Nu. Ma refer doar la lucruri insignifiante peste care toti trecem cu vederea dar in cazul in care ne-am opri am vedea ca prezinta la fel de multa culoare ca si situatia politica din Romania si de pe forum. Ma refer la viata de zi cu zi extrapoland problemele fiecaruia, purificandu-le prin ochiul critic ce se vrea acest topic.
Bineinteles ca intentionez sa acaparez acest spatiu cu prezenta mea si profit de ocazie pentru a-i invita pe toti cei care mai arunca cate o privire afara din casa sa-si expuna prin pm catre mine parerile intemeiate sau nu, fie despre vecina de la trei, fie despre cum a vazut ieri un mos impiedicat de vant sa ajunga la o coada la paine ca pe vremuri. Iata ca ne-am apropiat de final insa nu inainte de a arunca spre voi cu o reclama s-un cantec da' la Panipat pentru Titan:

promo: Painea Titan! Esenta granelor!

Natalia Oreiro – Valor

Pana la o viitoare revedere sper sa mai ies din casa si sa va dau ocazia sa va faceti cruce cot la cot cu mine.




Jurnalist de unul singur

[Opposite]

Buna ziua cititori.
Astazi am vazut, observat si scris numai pentru voi, banalitati ce vi le voi povesti nu inainte de a ma da-n petec cu (ce va deveni) traditionalul…

promo: Crosele Tina! Pentru o lume fara violenta!

Beehive – Brand new day

Mergand spre scoala, printr-o zona aparent destul de linistita a Iasiului vad in fiecare zi intamplari, chipuri si atitudini ce ma fac de fiecare data, prin frecventa cu care apar, sa reconsider notiunea de normal si sa nu ma mai agat de un anumit stil de vorbire si comportare ca de o conditie sine qua non a normalului din noi fiindca atunci cand intr-o camera de 3x2 metri patru barbati trecuti de prima tinerete, ce ti-ar putea la prima vedere da’ lectii despre ce vor ei (sau macar au pretentia), rag intr-o discutie amicala despre cum I s-a manjit unuia cu cacat usa (cum adica ce-i cacatul?), fiti siguri ca se reconsidera unele aspecte. Surprins cum ma vedeti am fost si atunci cand am intrat in acea…ahem…promo.

promo: Usile inteligente antifurt Mandragon! Bate si vei fi batut!

Costi Ionita & Liviu Guta – Mii de lacrimi cristaline

*sniff*
Melodia dinainte a fost dedicata celor patru bravi barbati si glasurilor lor tunatoare si de catre Costel Coteiul pentru toti tovarasii din clasa a cincea din tara cu mentiunea “hai liberare!”.

Asadar, dupa cum va ziceam, am intrat in acea camera inca o tanara speranta, fericit ca-mi voi plati o parte din intretinerea restanta insa cu o timiditate ce nu stiam de unde s-o iau, careia nu-i gaseam ratiunea de a fi si la care m-am gandit pe masura ce liftul ma ducea tot mai jos (cineva o s-o pateasca-n liftul ala), spre parter si parca spre o alta lume, mai tangibila. Gandurile si banii din mana-mi dadeau aripi si-mi spuneam ca asa trebuie sa se fi simtit un tanar utecist in fata carnetului de partid, mandru ca e o particica a acestei tari, e trup din trupul patriei si a partidului, e o glorioasa zi de unu mai si tot asa. Liftul se opri cand eram pe cale sa ma sprijin de pereti multumit ca sunt contribuabil. Liftul tine cu mine. Si asa cum s-a oprit liftul, tot astfel voi lua si eu o pauza insa nu inainte de a citi eticheta sau prospectul produsului inainte de cumparare.

promo: Centrul de Urbanism Rural va invita maine, in discoteca Teca, la simpozionul Arhitectura Nomada

Luigi Ionescu – Macarale

Ultima piesa, selectionata cu greu din arhiva TVR de catre CNSAS, este dedicata tuturor nostalgicilor de pe acest forum.

N-am sa va mai supun suspansului descriindu-va cu lentoare pasii facuti de mine pana la palatul administratorilor si simtirile ce-mi insoteau acei pasi, ci voi ajunge direct inaintea impunatoarei porti din PFL dur, descriindu-va teama cu care cercetam sunetele ce-mi loveau urechile. Imi era frica pentru propria-mi siguranta. Ma inchipuiam deschizandu-se usa si zeci de mosi cu ochii rosii luandu-ma la rost ca-i trage curentul. Din pacate erau vecinii (si as fi vrut sa fie altfel), inghesuiti nici ei nu stiau cum intr-o camera ce nu o banuia nimeni atat de mica insa ce exista totusi precum un paradrops. Unul dintre ei era alcolic dupa nasul borcanat si burta rotunda si-si striga catre cer ofuscarea uitand ca sunt oameni in preajma. Cand am deschis usa el ragea. Nu, nu vorbea. Pur si simplu ragea cat putea de tare, cu tenul inrosit si gusa edemica rasfirata dezinvolt peste clavicule.
Era dulce cand a amutit si si-a atintit privirea umeda asupra mea, usor mirat, gata sa acuze cine stie ce vina de neiertat ce ar fi gasit-o la vederea constitutiei mele netracuta-n Monitorul Oficial si a chipului meu neutru si sa se apuce din nou sa urle bucuros ca un pensionar fericit ca mai poate sa se urineze[mentionez: vecinul meu nu este pensionar ci un liber-cugetator fara ocupatie, prea ocupat fiind de toate]. Insa tacu inciudat. Eram neprihanit. Probabil m-a si uitat cand si-a luat privirea de pe mine. Eu insa nu-l uitasem si apreciam linistea ce se lasase intrebandu-ma retoric prapastii. Prapastiile nu intarziara sa se adevereasca si din nefericire eu nu eram nici la jumatatea indelungatului drum la care aveam sa declar intretinerea un capitol incheiat. Insa continuarea dupa o mica pauza duplicitara.

promo: www.libercugetator.ro! Hai sictir!

Chris Rea – You Must Be Evil

Dupa cum banuiati, alcolicul reincepu sa urle calindu-ma pentru un viitor in artilerie. Insa de ce? Unul dintre administratori, rosti ca si salut, cand vecinul se puse in miscare, un subtil “Lasati ca aduce noroc”. Apocalipsa dupa Ioan. Eram insa curios sa aflu povestea intreaga asa ca am tras cu urechea [permiteti-mi sa beau o gura de apa in cinstea glumei], incercand sa intuiesc subiectul unei atat de fascinante lupte ideologice. Dupa o incordata atentie, iata ce am reusit, pus in impostura inedita de reporter de teren, sa aflu: se pare ca, intr-o dimineata, usa vecinului, in cardasie cu presul de la intrare si prima dintre treptele ce duceau la etajul superior s-au lasat manjite si acoperite cu fecalele unui individ necunoscut. Se pare ca mai apoi, dupa regretabila incurcatura, usa nenorocosului vecin a fost spalata nu de catre acesta ci de unul dintre prietenii sai, membru in consiliul administratiei, ce i-a reprosat onorabilului domn lovit de ghinion ca, cel mai probabil, autorul a fost unul dintre prietenii sai, cunoscut fiind faptul ca amicii sai nu si-au petrecut nici macar spate ani din respectabila lor varsta, aproape de caminul matern.

Fapt divers: vecinul de la administratie s-a omis pe sine.

De aici cearta din zavoi a fost in toi, atragand precum…usa, presul si cu treapta, mustele, in numar de doua, ce le-am gasit dezbatand cu egala energie delicata problema de morala social-educationala.
Acestea fiind spuse, va urez lectura placuta in continuare si va salut cititori dedicandu-va urmatoarea melodie:

Pink Panther – Theme



La bloc

[Opposite]

la mine-n bloc, prin care mandru-s trecator in drumul implinirii mele spirituale, ma pazesc de tot si de toate, tinandu-mi alerta vigilenta ca-n epoca de piatra proaspat coboratul din copac humanoid.
Inca de la apropierea de bloc casc ochii fiindca pot intalni, o baba, un mos, copilul cu rotweiler sau handicapata de la patru ce ma nelinisteste cateodata prin niste miscari foarte bruste (o cheama Braha Aspazia si are 20.000.000 datorie la-ntretinere). Unde mai pui ca handicapata ("dezabilitata" pentru fanii politically corectness-ului) e insotita de-o baba: pericol dublu.
De ce ma tem de acestia?
Pai babele si mosii se uita la tine si te tin minte daca nu-i saluti, putand scoate-n fata, la momentul oportun, placa cu "tineretu".
Rotweilerul desi poarta botnita cara un copil dupa el si e totusi rotweiler, fie el si anesteziat, ceea ce nu-i cazul.
Handicapata e urata, pare mai mereu in transa, se misca ciudat si, dupa cum am spus mai sus, face niste gesturi bruste, fara vreun inteles aparent (cred ca sufera de oligofrenie si sindromul Dawn).

Asaa...am ajuns in fata blocului. Blocul are interfon. Interfonul are butoane. Butoane romanesti ce se strica des. Nu-i nimic, am cartela. Se-ntampla totusi ca nici aia sa nu mearga. Trist. Incerc usa. N-au scos oamenii muncii din bloc botucul ala cu drug de fier retractabil. Stai s-asteapta. [aici n-am la ce sa fiu atent decat ca nu cumva sa se-nchida usa dupa vr-un vizitator fara ca eu sa fi intrat]

Usa se tranteste. Grija mare! Poti lasa mute cioburi in urma daca esti neglijent.

In drum spre lift treci prin fata administratiei. Saluta mereu prezentii mosi (doi la numar). Saluta, nesimtitule! Mai tare, ca ei este surzi!

Mergand spre lift treci si pe langa trapa care duce la subsol, trapa care-i deschisa. Trebuie sa-ti feresti cu delicatete simtul olfactiv. Atentie iarasi.

In fata liftului se intampla cateodata sa fie cate-o balta de urina. Vigilenta da roade daca nu calci in ea dar degeaba fiindca, odata venit liftul, n-ai cum sa nu calci in urmele lasate de altii dupa ce-au calcat inaintea ta-n balta.

Liftul blocului nu e deosebit. Are inscriptii, miros urat, se blocheaza des la etajele lui preferate si huruie amenintator ca exact orice alt lift. Dar are totusi o particularitate: unele inscriptii sunt speciale tinzand spre categoria grafitti-urilor.
Cum intrii, in fata ta scrie mare, cu marker negru: LIFTUL NU ESTE COS DE GUNOI.
In dreapta: FUMATUL INTERZIS
In stanga: NU SCUIPATI

Observatie: bineinteles ca ultima inscriptie e acoperita de flegme...duh.

Ei bine, in lift trebuie sa te feresti de multe lucruri:
- trebuie sa-ti feresti nasul fiindca se-ntampla sa moara cate-un sobolan (sau cine stie ce alta fiinta de-a casei) sub lift sau sa coboare inaintea ta vecinul imputit si senil de la noua (chiar azi am avut onoarea); (ca supliment exista si opusul: vreo femeie prea parfumata cu parfum bulgaresc cu aroma de trandafiri, da' asta e o raritate)
- trebuie sa te feresti sa te-atingi de peretii liftului si, inainte s-apesi pe butoane si s-atingi usi, sa-ti suprimi orice repulsie si gand fata de bacterii, microbi si alte prostii (mai ales nu te gandi ca poti sa iei hepatita B de pe un buton) dar, odata intrat in casa, nu uita sa te speli pe maini.

Ridicat la etajul 8 nu mai e nici o problema, am usa in fata liftului si un vecin politist (mai eficient, cred, decat Rotweilerul). Cateodata, noaptea tarziu, se mai aud pe scara sforaiturile unui vagabond pe care-l suspectez in tacere de a se fi urinat in repetate randuri in dreptul usii de la parter. Dar inafara de sforaituri si mirosul pestilential de alcool si jeg nu e nimic de remarcat la el. Sa-l verific nu mi-a trecut prin cap niciodata. Spune-i autoconservare.

Stiu ca am unele datorii, polite neplatite si mosteniri neonorate dar ma complac in nestiinta si intr-o induiosatoare lene.

[cipri20]

Foarte Interesant, Tocmai Am Observat Ca Mi-a Fost Sters Un Reply. Unde E Dreptul La Libera Exprimare, "tovarasilor" ?

[Ivan]

Unde ai auzit tu de sintagma asta, drept la libera exprimare? Te crezi in piata?
Domnul amabil de mai devreme e rugat sa mai dea o data cu buretele, #4 si #5

[cipri20]

cum adica unde am auzit de sintagma asta?! da' tu ai auzit de revolutia din 89 si de democratie?! da' tu realizezi ce ai spus?! pai daca nu am avea drept la libera exprimare, atunci ar fi exact ca inainte de 89. asta vrei, nene? vrei comunism? si nu ma cred la piata, ci doar mi-am exprimat o parere libera, care vad ca mi-a fost stearsa. si cred ca si asta o sa fie stearsa, dar nu conteaza.

[Ivan]

Sper sa fie stearsa pentru ca numai prostii spune. Ce legatura are revolutia cu forumul? Tu crezi ca aici e piata? Vine cine vrea, scuipa, injura si pleaca? Ai auzit vreodata de notiunea de "privat"? Forumul asta nu e in proprietatea statului si poporului roman, ci apartine unei societati private. Care face regulile la dânsa in batatura asa cum doreste (fara a incalca vreo lege, evident). Mai mult decat atat, prezenta aici nu e obligatorie.
Singurul lucru de bun-simt din postul tau este adresarea cu "nene".

Vrei comunism... auzi.

[mister_t]

mie- mi se pare geniala ideea de a posta un astfelde blog! tot inainte hades!
poate incep si eu, asa imi exersez multe chestii care stau la naftalina (a se intelege dorinta de a scrie candva , ceva pentru cineva)
toate bune!